“Radu F..uradan” day

Varianta Reveica despre iubire. Din perspectiva unui el.

Mă trezesc de dimineață și nu te văd lângă mine. Brusc, aud un sunet strident ca de pietroi bătut în tablă. Sunt gândurile mele care fac gălăgie. Tresar ud și cobor în grabă din pat. Trag izmenele peste pantaloni și ies în grabă afară.
După câteva secunde bune, intru înapoi în casă cu aceeași grabă. Dau izmenele și pantalonii jos și mă îmbrac corect.

Ies iarăși în grabă. Te caut. Unde ești? Unde ai fugit?

Aud iar sunetul acela traumatizant. E gândul că știu unde te-ai furișat. Te-am descoperit cu inima, cu sufletul, cu spiritul, cu urmele în noroiul care duce spre șură. Rup un par din gard și fug spre tine. Te găsesc. Stai chiar acolo, în fața ochilor mei. În șură. Te strig:
- Tu-ți Dumnezău, Dumnezău, Dumnezăului mă-tii! Ce cauți, fă, cu Vasile în șură?

Viața, o nostalgie…

O femeie periculoasă

Toţi pereţii blocului ciuleau urechile la cearta lor.

- Curvaru’ dracului, mi-ai umblat toată noaptea la târfe şi iar ne-ai lăsat fără bani de mâncare! Eu ce le dau azi de mâncare copiilor când se vor întoarce de la şcoală, băi lichea împuţită şi nenorocită ce eşti ?! zbiera femeia ca încinsă pe jar.

Vecinii erau puţin dezorientaţi. În mod normal, cearta celor doi soţi se reducea la câteva butuituri, semn că femeia îşi prindea capul între mâinile soţului şi pereţi, şi nişte lacrimi stoarse de durere. Dar în dimineaţa respectivă ceva ciudat se întâmplă: ea luase poziţia de leu flămând, iar el foşnea nişte sunete de miel abia fătat.

Femeia continuă să scoată tunete şi fulgere pe gură până când uşa de la intrarea apartamentului zgâlţâi întreg blocul. Bărbatul ieşise nervos şi-o trânti cu toată forţa.

În urma lui, casa muţi brusc. Preţ de câteva clipe, o linişte apăsătoare bântui încăperile.
Imediat apoi, o broască scârţâi deschisă de o cheie, uşa de la baie se crăcănă încet iar în pragul ei apăru femeia cu chipul speriat.
Deşi încă mai avea inima cât un plod de purice, era mândră de faptul că izbutise, cu o seară în urmă, să repare singură încuietoarea uşii de la baie, pentru a-şi putea oferi astfel posibilitatea să poarte discuţii civilizate cu soţul ei generos în pumni şi picioare.

De ce iubim bărbaţii

A fost o perioadă în istoria omenirii când, pentru onoarea dragei iubite virgine, tânărul brav şi plin de cele mai nobile sentimente virile îşi dezgolea pieptul, marca un X în dreptul inimii şi exclama plin de sânge clocotit către adversar:

- Hai, bă, înfige dacă eşti şmecher!

Apoi lupta urnea ca o furtună cu bateriile încărcate. În urma acesteia, unul dintre cei doi cocoşi ajungea la fiert în cazanul plin cu smoală, de pe cel din urmă tărâm.

Astăzi trăim vremuri de evoluţie. Bărbaţii au înţeles că violenţa între ei nu-i o soluţie, mai ales că şi-au dat seama ca o femeie vrea să asiste la o luptă cu portofele, nu cu sabii.

În ziua de azi bărbaţii sunt pacifişti, nu-şi mai riscă viaţa pentru femei.
Acum ei îşi desfac câte o bere, dau drumul la televizor (canal de sport) şi le lasă pe ele să-şi înfigă singure unghiile false-n gât.