Tag-Archive for » spovedanie «

Spovedanie și rose demidulce

În fiecare noapte scriu enorm, fără încetare, ca o turbată. Zeci de pagini albe în care îngrămădesc laolaltă cuvinte subțiate, stâlcite, sufocate de virgule și puncte, până în colțul de jos, acolo unde îți umezești degetul să întorci foaia și rămâne cerneala ca-ntr-o ceață de amurg. Se întâmplă uneori să mi se arunce zorile-n păr, ca scuturate în primăvara zilei, iar eu, năucă și dementă, nu mai termin de scris. [ ... ]

Programul ”Prima spovedanie”

Ion mergea pentru prima dată la preot să se spovedească. Nu era prea bătrân ca să fie numai bun de arătat cu degetul, dar nici a lăstar nu mai mirosea. S-a pregătit temeinic pentru acest moment: și-a tras adidașii cei noi, blugii cu ștrasuri, cămașa în pătrățele și a ieșit evlavios pe ușă. La biserică, preotul l-a întâmpinat cu o sprânceană ridicată milostivă, semn că ziua se arăta productivă încă de [ ... ]

Mic îndreptar pentru spovedanie

Să presupunem că ești genul ăla de om care are simțul mirosului mai dezvoltat și care simte, într-o bună zi, că-i pute creierul. Ca orice individ civilizat al secolului 21 care se respectă, impulsul pe care-l ai e să rezolvi problema cât mai rapid și să mergi la cei care se ocupă de igenizarea și împrospătarea lui. Adică la preoți. Se știe că Biserica folosește cei mai eficienți detergenți pentru [ ... ]

De ce azi nu este 1 aprilie

* Întâi am vrut s-o zic pe aia cu ”Tac-tu nu s-a spânzurat în pod. Nu te alarma! Am glumit. E 1 aprilie. S-a spânzurat în șopron”. Dar apoi am mototolit foaia de hârtie și am dat-o dracului. Dracu’ a zis bogdaproste și a bagat-o în buzunar, că cică hârtia e bună de aprins cărbunii sub cazane. * Apoi mi-am imaginat o scenă în biserică. La spovedit. De [ ... ]

Imaturitatea unei neveste

- Pur şi simplu n-o mai suport pe nebuna asta de nevastă-mea! răbufni bărbatul în faţa bunului său prieten, după care trase cu sete din ţigară şi-şi azvârli privirea abătută în crăpăturile duşumelei. Efectiv îmi umple capul de fire albe! Cred că şi-n chiloţi, dacă mă uit, gâsesc câteva. Se extinde, omule! Istericalele ei mă transformă în om polar! - Nu crezi că exagerezi? îl întrebă camaradul, care-l fixa cu ochi [ ... ]