Tag-Archive for » muzica «

”Fericire dublă – un zgârcit își numără banii în oglindă”

Sunt un om care trăiește modest, uneori cu prea puțin, în funcție de context și necesități, fără a avea deziluzii mari în această privință. Am bucurii simple, mai mult spirituale, care-și găsesc graiul în natură, artă, muzică, ființe ale pământului și ale văzduhului. Și prea puținul meu încerc pe cât posibil să-l transform în prea multul altora, căci zgârcenia nu-mi zace în oase și nici în vreo aortă a inimii. Ăsta-i [ ... ]

Moș Crăciun s-a ascuns în pian

Eu nu-mi pot imagina eternitatea fără muzică. Dacă ea s-ar găsi doar în iad, aș face o cerere să merg direct acolo, fără să trebuiască să pierd timpul păcătuind. Bine, rău, în viața de acum sau în cea de apoi, muzică să fie! Nu există viciu mai frumos și drog mai puternic, cum nu există trăire mai intensă și fantezii mai pline de culoare fără această armonie a vibrațiilor. Vorba lui [ ... ]

Despre fericire și tot neamul ei

Sunt două feluri de stări sufletești pe lumea asta: 1. Când pur și simplu te simți bine, ești sănătos, te bucuri de viață, arăți bine, ai prieteni care te apreciază (nu ai dușmani!), roata vieții se învârtește în mod armonios, iar tu ești un individ fix așa cum Dumnezeu a gândit omul pe acest pământ. 2. Apoi e starea cealaltă, în antiteză, care te face nefericit și te umple de boli: [ ... ]

Scrisori către prieteni

Dragă Bucureștiule, la mulți ani, dar poate nu chiar atât de mulți, deoarece ești cam senil. Umbli pe cap cu joben, la gât te strânge cu mândrie un papion, în mână balansezi un baston lăcuit, iar în picioare porți blugi și adidași cumpărați din mall. Dragă cititorule, cartea se dezbracă pe furiș, la adăpost de privirile hulpave ale oamenilor sărăciți cu duhul. Pe stradă, în metrou sau pe rețelele de [ ... ]

Leoaică tânără, Reveica

Imediat ce am dat drumul acestei rapsodii: S-au călcat organele în picioare în fuga lor către o ieșire. ”Deschideți ușa și lăsați-ne să zburăm către văzduh!” a țipat inima furibundă, izbind cu pumnii în piept. Prin piele au început să se întindă palmele plămânilor, ca niște monștri din filmele SF care freamătă ascunși în țesuturile calde. ”Fie-vă milă și eliberați-ne în cer, în univers, cât mai sus și mai dincolo, căci sufletele [ ... ]