Povești de citit în avion

Avionul decolă către o destinație necunoscută. Își desfăcu aripile, ca un vultur tânăr și puternic, îmbrățișă văzduhul și dispăru în nori. Căpitanul aeronavei era un om dintr-o bucată, vesel și sigur pe el, un arlechin printre colegii săi, în fața cărora nu se putea opri niciodată din a se comporta ca un umorist veritabil, făcându-le acestora ziua mai bună sau mai proastă, în funcție de umorul nativ al fiecăruia. Dar căpitanului nu-i păsa niciodată de asta, lui îi plăcea doar să fie în centrul atenției.

Dar să ne întoarcem la avion, fiindcă, deși gonea lin pe coada cerului, fieroaica asta urma să le ofere, în clipele următoarele, momente de neuitat pasagerilor săi. Nu străbătuse nici măcar un sfert de drum, când căpitanul luă cuvântul în boxe și își anunță călătorii că vor intra într-o zonă de turbulențe și că păstrarea calmului e cea mai bună decizie.
Într-adevăr, la câteva minute după acest anunț, avionul începu să tremure din toate încheieturile, transformând spinările fricoșilor în ghețării de fiori. Totul ar fi fost minunat dacă pasărea de fier doar și-ar fi scuturat penele pentru ca apoi să revină la calmul dinaintea furtunii, însă aceasta se încăpățână să-și revină, ba mai mult dădea semne că nu mai poate fi controlată.
Panica se instală de-a dreptul în momentul în care căpitanul luă iar cuvântul, anunțându-și pasagerii că un motor s-a oprit și că pierd foarte mult combustibil, astfel încât este obligat să aterizeze de urgență. Apoi vocea lui gâtuită se opri brusc, iar avionul începu s-o ia la vale cu viteză, transformând cabina călătorilor într-un haos de țipete, urlete și alte asemenea sunete care au loc înaintea unei catastrofe anunțate. Până să se izbească de pământ, câțiva călători decedară deja din cauza infarctelor produse de panică. Despre ceilalți nu știu să vă zic, căci se aflau ca într-un mixer, și e imposibil de spus care mai era în viață și care nu.

Numai că, pe neașteptate, avionul se redresă din cădere, se liniști din zgâlțâire și deveni dintr-o dată lin și netulburat. Puteai să juri că totul nu fusese decât coșmarul unui fricos care ațipise nițel. Călătorii abia își reveniră în simțiri când se auzi iarăși glasul căpitanului:
- Ha ha ha ha! Azi e 1 aprilie, speriaților! Totul a fost o glumă! Ha ha ha! Zbor plăcut în continuare! încheie acesta și, până să deconecteze microfonul, se mai auzi un râset înfundat, semn că era nespus de încântat că făcuse o glumă pe cinste, pe care, la aterizare, o va povesti colegilor pe nerăsuflate, să se amuze și ei de năzbâtie.

Legenda spune că avionul se prăbuși totuși, iar la fața locului medicii legiști găsiră piloții într-o poziție ciudată, care nu părea cauzată de impactul cu solul. Pe înregistrările salvate din cutia neagră se auzi doar ”Hei, nu aveți ce căuta în cabina piloților! Ieșiți afară! Ce faci cu aia din mână? Nuuu d…..!!! și în punctul ăsta totul deveni confuz, un amestec de zgomote ciudate și hârâiuri, iar înregistrarea se opri.

Pilotul şi ardelenii

- Puteau şi ei să caute pe telefon unde se află, au stat aşa şi au aşteptat ca momâile!
- Cine?
- Ăia care au supravieţuit. Aveau telefoane, puteau să intre pe google map şi să afle în ce prăpastie şi-au zdrobit oasele!

Între timp, victimele se zbăteau între groapă şi patul de spital. S-a început căutarea lor cu grijă, să nu le scape vreun indiciu. Au luat o lupă în mână şi au pornit în căutarea urmelor.

- E o glumă sinistră, nu?
- Suntem în 2014, ce mare rahat să cauţi pe telefon unde te afli? Semnal e peste tot.
- Eşti cinic. Sau idiot.
- …!

Victimele aşteptau. Unii, care încă mai aveau baterie pe telefon, căutau semnal 3G prin pădure. Pentru că afară era ger, iar sângele păta zăpada albă ca laptele, lucru foarte neplăcut de altfel, s-au întors la adăpost, în cabina contorsionată. O femeie îşi pilea unghiile rupte din carne cu o bucată de fier desprinsă din uşă.

Echipele de salvare aruncaseră lupa cât colo şi trecură la planul B – căutarea pe google. Cum locaţie aeronavă prăbuşită nu dădea niciun rezultat potrivit, şi-au îndreptat atenţia către gura de şarpe. Eforturile lingvistice ale folclorului pot da rezultate extraordinare uneori.

Un bărbat reuşi cu greutate să găsească o liniuţă de semnal. Se conectă la internet şi deschise aplicaţia de facebook. Doar 3 likeuri la poza cu el rânjind lângă un cadavru pe masa de disecţie. Oamenii nu ştiu să se relaxeze, gândi. Un alt bărbat cu maxilarul rupt se chinuia să râdă la gluma unui coleg care îşi rotea piciorul rupt de parcă ar fi ţinut în mână o morişcă.

- Oamenii se aflau în şoc traumatic, cum să acţioneze în mod lucid? Cred că abia au reuşit să se adune şi să sune la 112. E absurd!

Echipele de salvare se căutaseră şi prin buzunare. Din nefericire, avionul nu se prăbuşise nici acolo. Un pădurar, care ieşise la vânătoare de rinoceri, văzu, prin întunericul înecat în ceaţă, fuselajul verde fosforescent al avionului, care se cocoloşise în braţele unor copaci. Salvatorii s-au aşezat cu toţii în genunchi şi au mulţumit Domnului pentru ajutor. O babă, care ieşise cu o lopată pentru a da zăpada la o parte prin pădure, citi câţiva psalmi dintr-o cărticică de rugăciuni, pe care o purta mereu la guma strânsă a chiloţilor.

Pilotul se chinuia să-şi facă un transplant de inimă pentru a supravieţui printre fiarele încâlcite, care se i încolăciseră prin intestine. Din păcate, rana din dreptul inimii era mult prea deschisă, astfel că, deşi pilotul reuşea de fiecare dată să fixeze organul la locul potrivit, acesta se desprindea şi se rostogolea la picioarele sale, care se aflau în partea cealaltă a avionului.

Supravieţuitorii au ajuns într-un final la spital, după ce au pus mână de la mână şi au strâns de o sticlă de whisky şi câteva pachete de ţigări, pe care le-au vârât salvatorilor pe sub uniforme. Deşi iniţial au strâmbat din nas, într-un final aceştia i-au urcat într-o căruţă trasă de doi porci mistreţi şi i-au cărat la primul dispensar din apropiere.

P.S.: Dacă ţi se pare absurd scenariul de mai sus, uită-te la ştiri şi-o să-ţi treacă.