Scrisoarea a III – a electronică

Dragă Mihai Eminovici,

Nici nu ştiu cum să încep scrisoarea asta a treia (nu intenţionez să-i fac o introducere care să concureze cu Marele Zid Chinezesc). Am vrut să încep cu primele două dar mi s-a părut mai cul (e un cuvânt nou, vine din limba engleză) să trec direct la a treia – astfel pare că ţi-am scris două şi deja corespondăm.
Să ştii că de când ai plecat din lumea asta, mare lucru nu s-a întamplat. Vremea a trecut, vremea a venit, păsărelele s-au tot dus pe la cuiburi, uneori chiar şi la ale lor, Luceafărul şi-a luat Steaua ca pseudonim şi, în plus, ne-am născut şi noi, lucru pe care-l bănuiai de altfel.
Codrul nu se mai leagănă. Şi nu pentru că a trecut la un ritm mai alert sau pentru c-a adormit deja, ci pur şi simplu pentru că nu mai e. El ştia că-i frate cu românul, numai că ăsta din urmă s-a trezit într-o dimineaţă cu o revelaţie: “bă, frate ca frate, da brânza-I pe bani!”. Motiv pentru care s-a şi apucat să vândă. Şi nu brânză ci buşteni.
Nici sara pe deal nu mai avem. Acum e noaptea-n club. Iar in loc de un bucium cu jale avem Tiesto, Lady Gaga şi speranţa că Inna va învăţa bine limba engleză.
La cârma ţării nu se află niciun (Mircea cel) Bătran. E Baiazid acum. Diferenţa e că şi-a schimbat numele între timp dar a păstrat iniţiala.
Per total fiind zis aşa, nici până-n prezent vreun român n-a-nvăţat a muri. Dar va învăţa în cel mai scurt timp. Au apărut acum nişte cursuri cu taxă pe care trebuie să le frecventeze obligatoriu. Taxa nu-i mare, doar 25% din salariu.
Aia cu “Ce-ţi doresc eu ţie dulce Românie” e demodată. Acum e amară şi plină de E-uri. Ce-I ăla E? Păi, e o literă din alfabet şi un mod de viaţă în prezent. Dar eu zic să nu-ţi baţi capul cu asta, păstrează-ţi-l pentru Doamne-Doamne acolo să-I compui poezii. Sau evanghelii. Sau Alţi Luceferi. Sau ce vrei tu. Dar păstrează-ţi-l, e tot ce mai ai, că sufletul cu siguranţă ţi-a rămas aici.
Şi în încheiere vreau să-ţi urez veşnicie interesantă şi cât mai puţin plictisitoare. Şi scuză-mă că-ţi scriu atât de târziu dar am fost ocupată să trăiesc în România (vorba unui badea muntean, pe care nu-l ştii pentru că nu era nici măcar sămânţă când tu culegeai flori albastre).

Cu drag, a ta cititoare o dată pe an, Reveica.

Tags: Baiazid, Eminescu, Inna, Lady Gaga, Luceafarul, Mircea cel Batran, Romania, Steaua, taxa, Tiesto