Archive for the Category » Basme «

Sărbătoare tradițională

Și familiile tradiționale capturară toți homosexualii țării, pe care îi goniră biciuiți în piața publică, unde fură cu toții arși pe rug, în uralele pline de bucurie ale mulțimii. Ajunseă acolo legați cu cătușe roz, iar pe cap purtau coronițe din curele de piele cu țintele de metal așezate invers. Unii dintre ei, aflați în fruntea grupului, purtau în brațe steaguri grele în culorile curcubeului, toate acestea folosite în trecut [ ... ]

Timpul care ne înghite pe toți și ne scoate pe dincolo

Un om cunoscut a murit și toată cetatea deplânge acum neființa sa. A început să fulguiască mărunt, iar oamenii s-au aciuat la câteva butoaie din gura cărora ies limbi timide de flăcări. Undeva, lângă o poartă ruginită, doi bărbați și o femeie, zgribuliți, discută aprins, să mențină focul viu. - A fost cel mai fascinant om de presă care nu m-a interesat niciodată, îndrăznește femeia, slabă, cu chipul palid, ștergându-și o [ ... ]

Când paznicii se cred Generali de divizie

Nicu este cetățean al acestei țări. Pe Nicu îl cheamă Nicu, după cum bine vă dați seama, și are în jur de 50 de ani. De fapt, în buletin scrie mai puțin, dar fața îl dă de gol, de la băutură. Nicu lucrează ca paznic, pe litoral, la o firmă de protecție și pază. Bine, în fișa postului scrie că lucrează, pentru că în realitate el stă la umbră, cu [ ... ]

”Fericire dublă – un zgârcit își numără banii în oglindă”

Sunt un om care trăiește modest, uneori cu prea puțin, în funcție de context și necesități, fără a avea deziluzii mari în această privință. Am bucurii simple, mai mult spirituale, care-și găsesc graiul în natură, artă, muzică, ființe ale pământului și ale văzduhului. Și prea puținul meu încerc pe cât posibil să-l transform în prea multul altora, căci zgârcenia nu-mi zace în oase și nici în vreo aortă a inimii. Ăsta-i [ ... ]

Povești de citit în avion

Avionul decolă către o destinație necunoscută. Își desfăcu aripile, ca un vultur tânăr și puternic, îmbrățișă văzduhul și dispăru în nori. Căpitanul aeronavei era un om dintr-o bucată, vesel și sigur pe el, un arlechin printre colegii săi, în fața cărora nu se putea opri niciodată din a se comporta ca un umorist veritabil, făcându-le acestora ziua mai bună sau mai proastă, în funcție de umorul nativ al fiecăruia. Dar [ ... ]